Academia de Stiinte a RM - Va puteti informa despre activitatea stiintifica din Republica Moldova.

Links For Chemists - este un site extrem de bogat in link-uri ce trateaza toate domeniile chimiei.

  L i c e n t a - 2 0 0 9:

Programa la examenul de licenţă (2009). a.IIIL
CHIMIA ANORGANICĂ ŞI ANALITICĂ

Chimie_Examenul_1 .doc

CHIMIA FIZICĂ

CHIMIA ORGANICĂ

Protectia mediului examen(doc)

 Specialitatea „Protecţia mediului ambiant”

ПРОГРАММА ДЛЯ ГОСЭКЗАМЕНА (2008). a. IIIL. «ХИМИЧЕСКАЯ ТЕХНОЛОГИЯ»

examene de licenta 2008-2009.doc

cerintele tezei de licenta.doc

Cadru general al tezei de licenţă

Comisia de Stat la specialitatea „Chimie”
Comisia de Stat la specilităţile “Tehnologia chimică” şi “Protecţia mediului”
Comisia de Stat la specialitatea „Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale”

Tezele de licenţă pe anul de studiu 2008-2009

 teme la teza de licen tehnologi 2008-2009.doc (173 kB) 

Transportul lichidelor. Consideraţii despre pompe. Caracteristicile generale ale pompelor. Compresoare.
Moduri de transfer de căldură. Ecuaţia diferenţială a conductivităţii termice. Transferul de căldură prin iradiere.
Operaţii de difuziune.Mecanismul proceselor cu transfer de masă.Instalaţiile de evaporare şi uscare şi principiul  lor de funcţionare.
Procese şi coloane de adsorbţie şi absorbţie. Adsorbţia statică, dinamică şi continuă. 
Distilarea şi rectificarea amestecurilor lichide. Instalaţii de distilare şi rectificare. 

Petrolul: componenţa chimică, proprietăţile fizico-chimice, prelucrarea primară şi secundară a petrolului.
Cărbunii fosili: pirogenarea, gazeificarea, hidrogenarea cărbunilor.
Procedeul Fischer-Tropsch ca sursă de hidrocarburi. Particularităţile procesului, instalaţia, principiul de lucru, catalizatorii folosiţi. 
Fabricarea acetilenei şi influenţa procesului asupra mediului.
Tehnologii de fabricare a acidului tereftalic şi a fenolului. Obţinerea formaldehidei din metanol, particularităţile procesului. 
Dehidrogenarea etanolului şi obţinerea aldehidei acetice şi acidului acetic. Particularităţile proceselor şi influenţa acestora asupra mediului. 
 
 

1. Tehnologia acidului sulfuric.
    Domenii de utilizare. Materii prime. Procesul eterogenic necatalitic de ardere a piritei în sistemul S-G. Cuptorul de ardere în strat fluidizat. Purificarea grosieră şi fină a gazelor sulfuroase şi scopul ei. Oxidarea bioxidului de sulf ca exmplu de proces reversibil şi cu cataliză eterogenă. Selectarea agentului de absorbţie şi condiţiile optime ale procesului de absorbţie ale oxidului de sulf (VI). Fluxul şi schema tehnologică de producere a acidului sulfuric. 
2. Producerea acidului azotic.
 Tipuri de acid azotic şi domeniile de utilizare. Rolul catalizei selective şi condiţiile optime la oxidarea amoniacului la oxid de azot (II). Reactorul de oxidare. Procesul de oxidare a oxidului de azot (II). Influenţa parametrilor principali asupra vitezei şi echilibrului în sistem. Absorbţia gazelor nitroase. Coloane de oxidare-absorbţie. Fluxul şi schema tehnologică de producere a acidului azotic.
3. Producerea îngrăşămintelor chimice.
   Îngrăşămintele cu fosfor. Clasificarea lor. Materii prime fosfatice. Descompunerea acidă (cu acid sulfuric, fosforic, azotic) a fosfaţilor naturali ca exemplu de proces eterogeno-necatalitic în sistemul S-L. Condiţiile optime ale procesului de descompunere. Descrierea reactorului procesului de descompunere. Maturizarea superfosfatului simplu. Neutralizarea şi granularea îngrăşămintelor fosfatice. Fluxul şi schema tehnologică a producerii fosfaţilor. 

Poluarea şi protecţia atmosferei.
Procese ecochimice în straturile superioare ale atmosferei. Formarea stratului de ozon în stratosferă. Ciclul Cempen. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă. Procese chimice în troposferă cu participarea radicalilor liberi. Smogul fotochimic şi Londonez. 
Metode de purificare a gazelor de evacuare.
Procedee de purificare a gazelor de ardere de poluanţii gazoşi: scheme tehnologice de desulfurare a gazelor de ardere de oxizi ai sulfului şi hidrogen sulfurat; purificarea gazelor de monoxid de carbon, şi clor.
Chimia ecologică a apelor naturale.
Criteriile şi indicii de calitate a apelor: consumul chimic (CCO) şi biochimic al oxigenului (CBO). Poluarea apelor naturale. Clasificarea surselor de poluare. Starea redox a apelor naturale şi circuitul oxigenului, peroxidului de hidrogen. Rolul depunerilor de fund în formarea calităţii apelor de suprafaţă. 
Procese de autopurificare a apelor naturale.
Procesele fizico-chimice de autopurificare. Procese la interfaţă: evaporarea compuşilor  şi dizolvarea gazelor, sorbţia. Autopurificarea microbiologic. Autopurificarea chimică: hidroliza, oxidarea şi fotoliza poluanţilor.
 

Şeful catedrei Chim. Ind. şi Ecol.,                                                         Gonţa M.
Dr. hab., conf. 

        Definiţia de antibiotic, clasificarea antibioticelor conform principiului chimic (aduceţi exemple concrete). Antibiotice din grupa cefalosporinelor naturale şi semisintetice (caracteristica generală, domeniul şi formele de aplicare, reacţii de identificare şi dozare).
Preparatele adrenomimetice (adrenalina, efedrina, naftizina): caracteristica generală, domeniul şi formele de aplicare, reacţii de identificare şi dozare.
Preparatele analgezice opiacee naturale şi sintetice (morfina, codeina, fentanil, promedol): caracteristica generală, domeniul şi formele de aplicare, reacţii de identificare şi dozare. Argumentaţi cu exemple concrete (trimeperidina (promedol), petidina (lidol), fentanil) aplicaţiile regulii Morfinei şi excepţiile de la aceasta regulă. 
Preparatele analgezice nenarcotice (metamizol Na (analgina), acidul acetilsaliciclic (aspirina), paracetamol): caracteristica generală, domeniul şi formele de aplicare, reacţii de identificare şi dozare.
Preparatele cancerostatice din grupa agenţilor de alchilare: caracteristica generală, domeniul şi formele de aplicare, reacţii de identificare şi dozare. Argumentaţi mecanismul de acţiune cancerostatică a agenţilor alchilanţi reieşind din structura şi reactivitatea lor chimică.

Componente ale materiilor odorante şi aromatizante. Compuşi alifatici neterpenici. Alcooli, ce posedă calităţi odorante şi aromatizante. Domenii de aplicare. Metode de obţinere.
Componente ale materiilor odorante şi aromatizante. Compuşi alifatici neterpenici. Aldehide şi cetone alifatice naturale ce posedă calităţi odorante şi aromatizante. Domenii de aplicare. Metode de obţinere
Componente ale materiilor odorante şi aromatizante. Terpenoide aciclice. Hidrocarburi şi alcooli terpenici aciclici. Răspîndirea lor in natură. Calităţile odorante şi aromatizante. Domenii de aplicare. Metodele de sinteză. 
Componente ale materiilor odorante şi aromatizante. Terpenoide ciclice Alcooli terpenici ciclici. Răspîndirea lor in natură. Calităţile odorante şi aromatizante. Domenii de aplicare. Metodele de sinteză.
Componente ale materiilor odorante şi aromatizante. Terpenoide ciclice Cetone terpenice ciclice. Răspîndirea lor in natură. Calităţile odorante şi aromatizante. Domenii de aplicare. Metodele de sinteză.

        Sursele principale de obţinere a produselor vegetale: bazinele de plante spontane, plantaţiile, masa calusală, avantajele şi dezavantajele fiecarii surse.
         Etapele obţinerii produselor vegetale: colectarea, prelucrarea primară, uscarea, ambalarea, marcarea, transportarea şi păstrarea produselor vegetale. 
        Documentaţia tehnico-ştiinţifică referitoare la produsele vegetale: monografie farmaconeică, monografie farmacopeică temporară, standarde: structura şi conţinuturile lor.
       Compoziţia chimică a plantelor medicinale. Metaboliţi primari şi metaboliţi secundari. Principalele grupuri de metaboliţi secundari. Dinamica biosintezei şi acumulării metaboliţilor secundari pe parcursul ontogenezei şi sub influenţa factorilor ecologici. 
 Scopul şi conţinutul analizei farmacognostice. Identitatea, calitatea şi puritatea produselor vegetale (PV) şi metodele determinării lor. Examinarea macroscopică, microscopică şi fitochimică a (PV). Indicii numerici ai produsului vegetal: umeditatea, reziduul de cenuşă (totală şi insolubilă în HCl 10%), conţinutul de substanţe biologic active şi semnificaţia lor pentru calitatea produsului vegetal. 

Tehnologia obţinerii uleiurilor volatile prin antrenare cu vapori de apă. Procedee de prelucrare a uleiurilor volatile.
Documentaţia tehnologică în producerea compuşilor odoranţi si farmaceutici (regulament tehnologic, STAS, normele de consum, schema tehnologică, bilanţul material etc.)
Tehnologia obţinerii tincturilor. Clasificarea şi nomenclatura tincturilor. Metoda de percolare. Schemele de percolare.
Schema tehnologică de producere a comprimatelor.
Materii prime de bază utilizate pentru pregatirea şampoanelor. Tehnologia de obţinere a şampoanelor.

Şeful catedrei Chim. Ind. şi Ecol.,
dr. hab., conferenţiar                                                                                      Gonţa Maria

Компоненты душистых продуктов и ароматизаторов. Алифатические нетерпеновые соединения. Алифатические спирты обладающие одорантными и ароматическими свойсвами. Область применения. Способы получения. 
Компоненты душистых продуктов и ароматизаторов. Алифатические нетерпеновые соединения. Алифатические природные альдегиды и кетоны обладающие  одорантными и ароматическими свойсвами. Область применения. Способы получения.
Компоненты душистых продуктов и ароматизаторов. Ациклические терпеноиды. Ациклические терпеновые углеводороды и спирты. Распространение их в природе. Одорантные и ароматические свойства. Область применения. Способы получения.
Компоненты душистых продуктов и ароматизаторов. Циклические терпеноиды. Циклические терпеновые спирты. Распространение их в природе. Одорантные и ароматические свойства. Область применения. Способы получения.
Компоненты душистых продуктов и ароматизаторов. Циклические терпеноиды. Циклические терпеновые кетоны. Распространение их в природе. Одорантные и ароматические свойства. Область применения. Способы получения. 

Определение антибиотиков, классификация антибиотиков исходя из их химической структуры, примеры конкретных препаратов. Антибиотики из группы цефалоспоринов природного и синтетического происхождения: основная характеристика, область и формы применения, реакции качественного и количественного определения.
 Aдреномиметики (адреналин, эфедрин, нафтизин): основная характеристика, область и формы применения, реакции качественного и количественного определения.
Пиродные и синтетические наркотические анальгетики (морфин, кодеин, промедол, фентанил): основная характеристика, область и формы применения, реакции качественного и количественного определения. Аргументируйте на конкретных примерах (примеперидин (промедол), петидин (лидол), фентанил) применение правила морфина и исключения из него. 
Ненаркотические анальгетики (ацетилсалициловая кислота (аспирин), метамизол натрия (анальгин), парацетамол): основная характеристика, область и формы применения, реакции качественного и количественного определения.
Алкилирующие противораковые лекарственные вещества: основная характеристика, область и формы применения, реакции качественного и количественного определения. Аргументируйте механизм противоракового действия алкилирующих веществ исходя из их химической структуры.

      Тенология получения эфирных масел перегонкой с водянным паром. Способы обработки эфирных масел
.Технологическая документация (технологический регламент, ГОСТ, ТУ, технологическая схема и др).
Технология получения настоек. Классификация и номенклатура настоек. Метод перколяции. Схемы проведения перколяции.
Технологическая схема получения таблеток.
Основные виды сырья, используемые для приготовления шампуней. Технология производства шампуней.

 Основные источники получения ЛРС: дикорастущие заросли, култивируемы растения,каллусная масса. Преилущества и недостатки каждого источника.
 Этапы получения ЛРС: сбор, первичная обработка, сушка, упаковка, маркирование, транспорт, хранение. Научно-техническая документация (НТД) на ЛРС: фармакопейная статья (ФС), временная фармакопейная статья (ВФС), государственные и отраслевые стандарты: структура и содержание.
 Химический состав лекарственных растений. Первичные и вторичные метаболиты. Основные группы вторичных метаболитов. Зависимость динамики биосинтеза и пакопления вторичных метаболитов в онтогенезе от экологических факторов. 
           Классификация вторичных метаболитов растений по различным принципам: химический, биохимический, физико-химический, фитофизиологический, фармакологический. Действующие начала, сопутсвующие  и балластные вещества лекарственных растений и лекарственного растительного сырья. 
          Цель и содержание фармакогностического анализа. Идентичность, доброкачественность и чистота ЛРС и методы их установления. Анализ по внешним признакам (макроскопический), микроскопический (анатомический) анализ, фитохимический анализ. Числовые показатели ЛРС: влажность, зольность (общая и нерастворимая в 10% НСl), содержание биологически активных веществ и их значение для качества ЛРС. 
 

Şeful catedrei Chim. Ind. şi Ecol.,
dr. hab., conferenţiar                                                                                      Gonţa Maria

Metode şi scheme tehnologice de tratare a apelor reziduale şi naturale 
     Metode fizico-mecanice de înlăturare a impurităţilor disperse şi emulsiilor din apele naturale şi reziduale: reţinerea pe grătare şi site, deznisiparea, decantarea,  filtrarea, microfiltrarea,  centrifugarea.
Metode fizico-chimice de tratare şi epurare a apelor naturale şi reziduale 
      Coagularea şi agregarea  suspensiilor şi emulsiilor . Înlăturarea  suspensiilor, care provoacă tulbureala apei, culoarea, precum şi a microorganismelor. Scheme tehnologice de  potabilizare a apelor naturale.
       Înlăturarea substanţelor poluante prin sorbţia lor de către cărbunii activi.Utilizarea cărbunelui activ pentru epurarea apelor naturale şi reziduale. Scheme tehnologice de epurare a apelor reziduale şi naturale cu aplicarea cărbunelui activ
     Procedee de schimb ionic. Tratarea apelor cu conţinut de metale grele şi anioni toxici  cu ajutorul schimbătorilor de ioni. Particularităţile schimbătorilor de ioni utilizaţi la tratarea apelor reziduale galvanice.  Tipurile principale de răşini anionice şi cationice şi regenerarea lor. Scheme şi instalaţii cu schimbători de ioni
             Metode de tratare electrochimică a apelor reziduale. (electrocoagularea, electrooxidarea).  Electrodializa pentru tratarea avansată a apelor cu conţinut de ioni toxici Esenţa procesului de electrodializă, particularităţile membranelor de schimb ionic, electrodializatoarele multiple.

Metode chimice de tratare şi epurare a apelor reziduale şi naturale 
   Neutralizarea, precipitarea şi  oxidarea.  Neutralizarea apelor reziduale prin adăugarea reagenţilor chimici sau prin filtrarea lor prin  materiale  neutralizante
   Precipitarea metalelor grele cu ajutorul reagenţilor chimici şi înlăturarea lor prin   decantare. 

Definiţia compoziţiei chimice a apelor naturale. Ionii principali, gazele dizolvate, substanţe biogene,  microelementele, substanţe organice dizolvate, poluanţii toxici. 
Caracteristica gazelor dizolvate. Legităţile caracteristice pentru gazele dizolvate. Oxigenul, bioxidul de carbon, azotul, metanul în apele naturale. Ionii de hidrogen şi clasificarea apelor după valorile pH-ului. Valorile pH-ului a diverselor ape naturale. 
Ionii principali şi mineralizarea apelor naturale. Caracteristica ionilor principali şi originea lor în apele naturale. clorurile, sulfaţii, carbonaţii şi hidrogenocarbonaţii, ionii de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu. 
Substanţele organice în apele naturale, clasificarea lor, sursele principale ale acestora. Oxidabilitatea apelor naturale şi clasificarea lor după gradul de oxidabilitate.
Mineralizarea. Clasificarea apelor naturale după mineralizare. Apele dulci, apele saline, apele sărate, saramuri. Clasificarea apelor naturale după cationul şi anionul dominant şi raportul între ionii principali după O. A. Alekin. Caracteristica claselor, grupelor şi tipurilor.Prezentarea grafică a compoziţiei chimice a apelor.
            Formarea conţinutului salin a oceanului planetar. Compoziţia chimică a apelor oceanului. Ionii principali şi salinitatea. Legea lui Robert Boyle. Gazele dizolvate în apele oceanului planetar. Concentraţia ionilor de hidrogen. Substanţele organice, biogene şi  microelemente în apele oceanului planetar. Lanţul trofic marin şi echilibrul regenerabilităţii ale apelor oceanului planetar.

1.Compuşii cromului. Surse de poluare, forme de migrare şi metode de analiză.
Circuitul compuşilor cromului în apele naturale. Analiza ionilor cromului(VI şi III) în mediul acid şi în mediul bazic cu utilizarea difenilcarbazidei. Interferenţe. Principiul metodelor.
2. Compuşii cuprul. Surse de poluare naturale şi antropogene. 
Răspîndirea şi migrarea în sistemele acvatice;Metode de analiza ionilor cuprului (I) în apă cu utilizarea cuproinei, neocuproinei şi batocuproinei.Determinarea ionilor cuprului (II) cu cuprizona, o-toluidina, dietil-di-tiocarbamat de sodiu. Principiul metodelor.
      3. Determinarea fluorurilor în apele naturale
            Analiza ionilor de fluor. Sursele de poluare a apelor naturale. Forme de migrare a ionilor de fluor  în apă. Conţinutul fluorurilor în apele subterane din Republica Moldova. 
            Metode de analiză a ionilor de fluor (F-) în apă. Determinarea potenţiometrică cu utilizarea electrodului ion-selectiv. Principiul metodei. Metoda fotocolorimetrică de analiză a fluorului (F-) cu lantan-alizarincomplenxon. Metoda titrimetrică cu săruri de toriu în prezenţa alizarin-sulfonatului de sodiu ca indicator. 
       4. Determinarea substanţelor tensioactive în apele naturale
 Surse de poluare.Determinarea STA anionactive cu albastru de metilen. Determinarea STA cationactive. Determinarea STA neionogene cu reactivul Nessler.Principiul metodelor de analiză.
    5. Determinarea ionilor nitriţi în apele naturale
         Variaţii sezoniere. Metode de analiză a ionilor nitriţi cu utilizarea reagentului de cuplare şi diazotare (Griess). Metoda fotometrică de analiză cu clorhidrat de N-[1-naftil]- etilindiamină şi     metoda cu utilizarea o-toluidinei.

      1. Surse de poluare.Metode de determinare a SOx în aer
 Analiza dioxidului de sulf prin metoda spectrofotometrică cu utilizarea sărurilor de toriu. Principiul metodei.
Determinarea SO2 prin metoda fluorescentă. Dozarea automată prin metode electrochimice: metoda conductometrică, culonometrică cu doi şi trei electrozi. 
Metode de dozare a oxidului de sulf (VI). 
      2. Determinarea H2S în aer.
Forme de migrare. Surse de poluare. Metode de analiză.
      3. Determinarea NOx (NO, NO2) în aer
Sursele naturale şi antropogene de poluare cu oxizi ai azotului.. Acţiunea toxică a oxizilor de azot din aer asupra organismului uman şi asupra vegetaţiei. Mecanismele de formare a NOx în atmosferă.
 Metodele de analiză a oxizilor de azot (NO, NO2). Principiul metodei spectrofotometrice cu utilizarea reagentului Griess. Mecanismul de diazotare cu acidul sulfanilic şi cuplare cu α-naftilamina sau 1-naftilatilendiamina. Interferenţe.

Şeful catedrei Chim. Ind. şi Ecol.,                                                         Gonţa M.
Dr. hab., conf. 

        Tehnologia de fabricare a alcoolului etilic. Materia primă, folosită pentru producerea etanolului:  materia primă, bogată în amidon ( cerealele şi cartofi), sfacla de zahăr, melasa din sfeclă de zahăr, deşeurile din industria de vinificaţie. 
      Tehnologia de producere a alcoolului etilic din melasă: condiţionarea melasei pentru fermentare, prepararea levurilor,  fermentarea mustului de melasă, distilarea brăgii. Obţinerea alcoolului etilic brut, rectificat şi absolut. Tehnologia fabricării etanolului din cereale şi cartofi: plămădirea, răsfierberea, zaharificarea, cultivarea levurilor, fermentarea mustului , distilarea brăgii.
       Tehnologia producerii berii: mărunţirea malţului şi cerealelor, plămădirea şi filtrarea plămădelii, fierberea mustului cu hamei, fermentarea mustului de bere, limpezirea, stabilizarea şi îmbutelierea berii. Transformările fizico-chimice şi biochimice din timpul fermentării principale şi secundare. 
          Procesul tehnologic de fabricare a pâinii: depozitarea şi pregătirea materiilor prime, adausurilor pentru ameliorarea calităţii produselor de panificaţie. Influenţa materiei prime şi auxiliare asupra calităţii pâinii. Rolul adausurilor ( grăsimilor, emulgatorilor, preparatelor enzimatice amilolitice şi proteolitice, amelioratorilor chimici cu acţiune oxidativă şi reducătoare, vitaminelor) în ameliorarea şi păstrarea calităţii pâinii. Etapele principale în tehnologia de fabricare a pâinii: prepararea şi fermentarea aluatului, prelucrarea aluatului ( divizarea, modelarea, dospirea), coacerea pâinii, ambalarea şi păstrarea ( răcirea, ambalarea şi depozitarea). Transformările chimice şi fizice în timpul frământării şi fermentării aluatului.
       Meteria primă  în industria zahărului. Compoziţia chimică şi tehnologia de producere Schema tehnologică generală   de obţinere a zahărului: spălarea, tăierea, extracţia zemii din sfeclă, purificarea, concentrarea zemii, malaxarea, centrifugarea, obţinerea şi rafinarea zahărului.
        Procesul tehnologic de fabricare a uleiurilor vegetale: curăţirea, măcinarea şi  presarea seminţelor, extracţia cu solvenţi, rafinarea uleiurilor vegetale. 

1. Analize şi control tehnic în industria lianţilor. Cimentul.
 Exprimarea modulară a compoziţiei clincherului de ciment. Scopul şi principiul analizelor: fineţea de măcinare, consistenţa normală a pastei, timpul de priză, constanţa de volum, rezistenţa mecanică la tracţiune şi compresiune, stabilirea mărcii cimentului.
2. Analize şi contro tehnic la producerea sticlei. Materiile prime.
 Scopul şi principiul analizelor: umiditatea, pierderile la calcinare, granulometria, compoziţia chimică (conţinutul principalilor oxizi), omogenitatea şarjei.
3. Analize şi control tehnic în industria combustibililor. Benzinele. 
 Scopul şi principiul analizelor: impurităţile minerale, densitatea, activitatea corosivă (conţinutul total de sulf, indice de aciditate, baze şi acizi minerali), cantitatea de substanţe răsinoase, cifra octanică.
4. Analize şi control tehnic la producerea cocsului. 
 Scopul şi principiul analizelor: indicele Roga, carbonul fix, cenuşa, umiditatea, substanţe volatile, rezistenţa la tobă. 

1.Compuşii cromului. Surse de poluare, forme de migrare şi metode de analiză.
Circuitul compuşilor cromului în apele naturale. Analiza ionilor cromului(VI şi III) în mediul acid şi în mediul bazic cu utilizarea difenilcarbazidei. Interferenţe. Principiul metodelor.
      2. Determinarea fluorurilor în apele naturale
            Analiza ionilor de fluor. Sursele de poluare a apelor naturale. Forme de migrare a ionilor de fluor  în apă. Conţinutul fluorurilor în apele subterane din Republica Moldova. 
            Metode de analiză a ionilor de fluor (F-) în apă. Determinarea potenţiometrică cu utilizarea electrodului ion-selectiv. Principiul metodei. Metoda fotocolorimetrică de analiză a fluorului (F-) cu lantan-alizarincomplenxon. Metoda titrimetrică cu săruri de toriu în prezenţa alizarin-sulfonatului de sodiu ca indicator. 
       3. Determinarea substanţelor tensioactive în apele naturale
 Surse de poluare.Determinarea STA anionactive cu albastru de metilen. Determinarea STA cationactive. Determinarea STA neionogene cu reactivul Nessler.Principiul metodelor de analiză şi mecanismele proceselor.
       4. Determinarea CO2 în apele naturale
 Surse de formare a CO2 în apă. Conţinutul CO2 în apele naturale în funcţie de pH-ul mediului. Echilibrul acido-carbonic în apele naturale. Concentraţia de echilibru. Bioxidul de carbon liber şi agresiv. Analiza conţinutului de CO2 liber, legat, agresiv. Principiul metodelor , mecanismele proceselor, interferenţe, formule de calcul.
        5. Determinarea ionilor nitraţi în apele naturale
           Surse de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane. Variaţii sezoniere. Analiza cantitativă a ionilor nitraţi cu utilizarea acidului fenol- 2,4- disulfonic, acidul sulfosalicilic. Metode de analiză a ionilor nitraţi prin reducerea lor la ioni nitriţi cu utilizarea aliajului Devard, cadmiului metalic.

      1. Surse de poluare.Metode de determinare a SOx în aer
 Analiza dioxidului de sulf prin metoda spectrofotometrică cu utilizarea sărurilor de toriu. Principiul metodei şi mecanismul proceselor. 
Determinarea SO2 prin metoda fluorescentă. Dozarea automată prin metode electrochimice: metoda conductometrică, culonometrică cu doi şi trei electrozi. 
. 
      2. Determinarea H2S în aer.
Forme de migrare. Surse de poluare. Metode de analiză.
      3. Determinarea NOx (NO, NO2) în aer
Sursele naturale şi antropogene de poluare cu oxizi ai azotului.. Acţiunea toxică a oxizilor de azot din aer asupra organismului uman şi asupra vegetaţiei. Mecanismele de formare a NOx în atmosferă.
 Metodele de analiză a oxizilor de azot (NO, NO2). Principiul metodei spectrofotometrice cu utilizarea reagentului Griess. Mecanismul de diazotare cu acidul sulfanilic şi cuplare cu α-naftilamina sau 1-naftil-etilendiamina. Interferenţe.
 
 

Şeful catedrei
Chimie Industrială şi Ecologică,
                                                                                         Dr.hab. conf.                        Gonţa M.

              Farmacocinetica şi farmacodinamia – caracteristica succintă. Caracteristica tipurilor de interacţiuni medicament-farmacoreceptor. Factorii ce influenţează farmacodinamia medicamentelor.
              Noţiune despre sistemul colinergic. Distribuţia colinoreceptorilor în organism. Efectele la excitarea M- şi N-colinoreceptorilor. Clasificarea substanţelor ce influenţează asupra sinapselor colinergice.
 Noţiune despre sistemul adrenergic. Distribuţia adrenoreceptorilor în organism. Efectele la excitarea α- şi β-adrenoreceptorilor. Particularităţile acţiunii adrenomimeticelor şi adrenoblocantelor.
 Neurolepticele (remediile antipsihotice). Tranchilizantele (anxioliticele). Sedativele. Clasificarea  (exemple de preparate concrete), mecanisme de acţiune.
              Particularităţile analgezicelor opioide şi neopioide. Clasificarea analgezicilor opioide şi neopioide (exemple de preparate concrete). Analgezicele antipiretice şi antiinflamatoare.
              Depresie, forme de depresie. Clasificarea preparatelor antidepresive (exemple de preparate concrete). Mecanismele de acţiune ale preparatelor antidepresive. 
 
 

1. Noţiuni generale: toxicologie, substanţă toxică. Clasificarea toxinelor. 
2. Absorbţia toxinelor. Interacţiunea toxicanţilor cu celule. Structura membranelor celulare. Procese de absorbţie celulară. Căile de absorbţie: piele, căile respiratorii, tractul digestiv.
3. Biotransformarea şi eliminarea toxicanţilor. Reacţii chimice de biotransformare. Reacţii de faza 1 şi faza 2 (procese de oxidare, hidroliză, reducere, conjugare a susbatnţelor toxice în organismul uman)
4. Factorii principali ce influenţează acţiunea toxică a substanţelor asupra organismului.
5. Moduri de acţiune a substanţelor toxice asupra organismului. Acţiunea toxicelor asupra proteinelor, lipidelor şi altor structuri  celulare. 
6. Acţiunea substanţelor toxice asupra sistemului respirator şi sistemului nervos.
7. Acţiunea substanţelor toxice asupra aparatului digestiv şi ficatului.
8. Acţiunea substanţelor toxice asupra aparatului circulator şi sîngelui.
9. Acţiunea substanţelor toxice asupra ochilor şi pielii.

1. Sulfamide: Clasificarea şi nomenclatura sulfamidelor. Tehnologia fabricării sulfamidlor. Mecanismul procesului de obţinere a CAS-ului. Tehnologia obţinerii CAS-ului. CAS-ul materie primă în obţinerea sulfamidelor.
2. Antibiotice de sinteză: Tehnologia fabricării levomicetinei din stiren
3. Medicamente antituberculoase. Clasificarea medicamentelor antituberculoase. Izoniazida şi derivaţii ei 
4. Medicamente anestezice locale: Anestezina şi Novocaina. Tehnologiile de obţinere
5. Medicamente antiaritmice: Tehnologia de obţinere a Procainamidei (Novocainamida)
6. Medicamente hipnotice şi sedative:  Clasificarea medicamentelor hipnotice şi sedative. Tehnologia de obţinere a Barbitalului.
7. Antiseptice intestinale: Derivaţii nitrofuranului. Tehnologia obţinerii nitrofurantoinei după procedeul Neniţescu. Etapele obţinerii.
8. Vitamine hidrosolubile: Vitamina PP (acidul nicotinic şi nicotinamida). Tehnologia sintezei nicotinamidei.

Şef catedra Chim.Ind.şi Ecolog.
      dr.hab., conf.                                                                                                                     Gonţa M.
 
 

              Фармакокинетика и фармакодинамика - краткая характеристика. Характеристика различных типов взаимодействия лекарство-рецептор. Факторы, влияющие на фармакодинамику лекарств в организме.
 Понятие о холинергической системе. Распределение холинорецепторов в организме. Основные эффекты, наблюдаемые при возбуждении М- и Н-холинорецепторов. Классификация лекарственных веществ, влияющие на холинергический синапс (примеры конкретных препаратов).
 Понятие об адренергической системе. Распределение адренорецепторов в организме. Основные эффекты, наблюдаемые при возбуждении α- и β-адренорецепторов. Особенности действия адреномиметиков и адреноблокаторов.
 Психотропные средства. Нейролептики, транквилизаторы, седативные средства. Классификация (примеры конкретных препаратов), механизмы действия.
 Особенности опиоидных и неопиоидных анальгетиков. Классификация опиоидных и неопиоидных анальгетиков (примеры конкретных препаратов). Обезболивающие и жаропонижающие средства.
               Депрессия, формы депрессии. Классификация антидепрессантов (примеры конкретных препаратов). Механизмы действия антидепрессантов.

1. Основные понятия: токсикология, токсическое вещество. Классификация токсических веществ. 
2. Абсорбция токсических веществ. Взаимодействие токсических веществ с клеткой. Структура клеточных мембран. Процессы клеточной абсюорбции. Пути абсорбции: кожа, дыхательные пути, желудочно-кишечный тракт.
3. Биотрансформация и выведение токсинов. Химические реакции биотрансофрмации. Реакции 1 и 2 фазы (процессы окисления, гидролиза, восстановления и конъюгации в человеческом организме)
4. Основные факторы, влияющие на токсическое действие лекарств на организм человека.
5. Типы действия токсических веществ на организм человека. Действие токсинов на протеины, липиды и другие клеточные структуры. 
6. Действие токсических веществ на дыхательную и нервную системы
7. Действие токсических веществ на глаза и кожу
8. Действие токсических веществ на сердечно-сосудистую систему и кровь
9. Действие токсических веществ на пищеварительную систему и печень

1.Сульфаниламидные препараты: Классификация и номенклатура. Промышленное производство сульфаниламидных препаратов. Механизм синтеза п-ацетанилидсульфохлорида (п-ацетиламинобензолсульфонилхлорид). Технология синтеза п-ацетанилидсульфохлорида. п-Ацетанилидсульфохлорид – основное сырье для синтеза сулфаниламидных препаратов.
2. Синтетические антибиотики: Технология синтеза левомицетина из стирола.
3. Противотуберкулезные препараты: Классификация противотуберкулезных препаратов. Изониазид и его производные – синтетические туберкулостатики.
4. Местные анестетики: Анестезин и новокаин. Технология синтеза.
5. Противоаритмические препараты: Прокаинамид и ксилокаин. Технология синтеза прокаинамидa  (новокаинамида).
6. Гипнотические и снотворные средства:  Классификация гипнотических и снотворных средств.  Технология синтеза барбитала и фенобарбитала.
7. Антисептики нитрофуранового ряда: Технология синтеза нитрофурантоина по схеме предложенной Неницеску. Этапы получения.
8. Мочегонные средства: Технология получения ацетазоламида. Этапы получения.
9. Водорастворимые витамины. Витамин В5 или РР (никотиновая кислота и никотинамид).  Технология синтеза никотинамида.

Şef catedra Chim.Ind.şi Ecolog.
      dr.hab., conf.                                                                                                                     Gonţa M.

 Teme teze de licenta.doc (36 kB)

Teze de licenta chim fizica.doc (62 kB)

Secţia Chimia organica (2008-2009)

Teze de licenta Chimia organica.doc (27 kB) 

•  Mihai Colţa, dr. hab.– preşedinte;
•  Aurelian Gulea, dr. hab., prof.univ. , m.c. AŞM – vice-preşedinte;
•  Galina Dragalina, dr., conf.univ. – membru;
•  Petru Chetruş, dr., prof.univ. – membru;

Secretarul comisiei – Stahi Natalia, laborant 
 

Comisia de Stat la specilităţile “Tehnologia chimică” şi “Protecţia mediului”
 

•  Iurie Subotin, dr., conf.univ. – preşedinte;
•  Maria Gonţa, dr.hab., conf.univ. – vice-preşedinte;
•  Vera Matveevici, dr., conf.univ. – membru;
•  Ştefan Robu, dr., conf.univ. – membru.

 Secretarul comisiei – Graur Irina, laborant
 

Comisia de Sta la specialitatea „Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale”
 

•  Tudor Lupaşcu, dr.hab., prof.univ. – preşedinte;
•  Viorica Gladchi, dr., conf.univ. -vice-preşedinte
•  Valentin Bobeică, dr.hab., prof.univ. –membru;
•  Veaceslav Boldescu, dr., lector – membru.

 Secretarul comisiei – Olga Sărăteanu, laborant

            Teza de licenţă constituie o investigaţie sistematică a unui domeniu, sintetizând studiul critic al problemei. Teza va implica formularea de idei sau arii de cercetare, care pot fi calitative (implică finalităţi explorative, colectare de date şi analiza lor) sau cantitative (implică o ipoteză empirică, demonstrabilă experimental). Originalitatea tezei de licenţă porneşte de la aplicabilitatea acesteia în plan profesional sau social. Una dintre componentele esenţiale ale tezei de licenţă este aplicabilitatea socială sau tehnologică a acesteia. 

Drept rezultat al elaborării şi susţinerii tezei de licenţă, studentul va fi capabil să soluţioneze independent o problemă legată de domeniul său de studiu, pe baze ştiinţifice, în cadrul unui proiect de cercetare/aplicare şi va fi capabil să îşi prezinte lucrarea de sinestătător. Modul în care va fi realizată teza ţine de domeniul de formare profesională în care este încadrat. Dar în mare măsură, teza de licenţă constituie fie o cercetare mai profundă, realizată în baza unui micro-experiment, fie o lucrare elaborată în baza unui studiu de caz.

Cadrul normativ propriu tezelor de licenţă vizează, indiferent de domeniul de formare profesională la care este susţinută, următoarele Rigori: 
*) La elaborarea tezei sunt admişi studenţii care au realizat integral programului de studii şi au acumulat numărul respectiv de credite academi ce.
*) Teza de licenţă se cuantifică în credite academice şi este evaluată în mod distinct cu notă care se reflectă în foaia matricolă, procesul verbal al Comisiei pentru examenul de licenţă, în suplimentul la diplomă. 
*) Tematica tezelor de licenţă se va confirma nu mai târziu de semestrul V. 
*) În cazul în care teza de licenţă nu a fost elaborată sau aceasta nu a fost evaluată cu o notă de promovare, studentul nu poate pretinde la diploma de licenţă. 
*) Evaluarea tezei va fi efectuată de către comisia pentru examenul de licenţă.
*) Evaluarea tezei de licenţă va avea loc în trei aspecte majore: 
1. Conţinutul şi forma de prezentare. Teza de licenţă în sine la nivel de conţinut şi formă de prezentare. Proiectul de cercetare va fi scris în limba de studiu.
2. Procesul de realizare a studiului/cercetării ca atare. Studentul va prezenta un rezumat înainte de susţinere, în care va reflecta asupra procesului de elaborare a tezei şi a aplicării materialelor utilizate. Autoevaluarea minimalizează posibilitatea plagierii proiectului. 
3. Susţinerea tezei de licenţă va consta din prezentarea cercetării, timp de 15-20 minute (cu ajutorul mijloacelor tehnice), şi va fi urmată de discuţii. Susţinerea proiectului de cercetare este publică. 

Teza de licenţă va conţine:
a) Foaia de titlu
b) Rezumatul (într-o limbă de circulaţie europeană)
c) Introducere (va conţine argumentarea necesităţii studiului, ipoteza de cercetare, metodologia, aplicabilitatea acestuia, relaţia cu problemele social-economice ale republicii sau lumii, revizuirea structurii tezei şi menţionarea concluziilor majore)
d) Conţinutul (prezentarea teoretică a problemei de cercetare, descrierea ipotezei de lucru în raport cu metodologiile aplicate, polemica ştiinţifică majoră vis-a-vis de problema de cercetare, prezentarea şi analiza datelor, studiul experimental/bibliografic, analiza studiului)
e) Concluzii (se va demonstra aplicabilitatea concluziilor şi recomandările elaborate)
f) Referinţe bibliografice
g) Anexe (chestionare folosite pentru interviuri, texte ce nu au fost publicate, scheme, legislaţie, etc.). 

Volumul tezei de licenţă depinde de profilul absolventului. Pentru domeniile de formare profesională cu profil real, teza va conţine 30 - 40 pagini, pentru profilul socio-uman de la 40 la 60 de pagini. Menţionăm însă că volumul va fi fixat de catedra de specialitate responsabilă de formarea profesională iniţială în domeniu. 

Elemente de tehnoredactare a tezei de licenţă: 
1. Tezele se scriu pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210x297 cm, pe o singură parte a hârtiei. 
2. Paginile tezei au câmp: în stânga – 30 mm, sus- 25 mm, dreapta-10 mm, jos-25 mm. 
3. Teza se redactează computerizat utilizându-se semnele diacritice corespunzătoare: font – 10-12 pt, la 1,5 intervale. 
4. Pe o pagină vor fi scrise 31 de rânduri, iar un rând va conţine 65 de semne tipografice. 
5. Caracterul literelor: cursivul/italic se foloseşte pentru cuvintele de origine străină, titluri de cărţi sau periodice, un cuvânt sau un pasaj care merită a fi pus în evidenţă, aldinul/bold se foloseşte pentru titlurile capitolelor şi subcapitolelor, evidenţierea propoziţiilor sau frazelor ce trebuiesc memorate. 
 

 Starea azotului în natură. Structura moleculei de azot. Proprietăţile fizice şi chimice ale azotului molecular. Utilizarea azotului.
 Amoniacul. Structura, proprietăţile fizice şi chimice. Sărurile de amoniu.
 Oxizii de azot, metodele de obţinere, proprietăţile lor fizice şi chimice.
 Acidul azotos, obţinerea şi stabilitatea lui. Proprietăţile redox ale acidului azotos. Nitriţii.
 Acidul azotic, obţinerea şi proprietile. Interacţiunea lui cu metalele si nemetalele.
 Identificarea nitraţilor, stabilitatea termică a nitraţilor.
 Fosforul, structura atomului, starea lui naturală. Modificările alotropice ale fosforului.
 Halogenurile de fosfor şi utilizarea lor în chimia analitică.
 Oxidul de fosfor(III). Acidul fosforos, fosfiţi. Acidul hidrofosforos şi hidrofosfiţii.
 Oxidul de fosfor(V), structura moleculară, oţinerea şi proprietăţile acizilor fosforici şi sărurile lor.
 Metodele de identificare a ionilor de fosfat. Esenţa metodelor fototermice de determinare a fosforului.

 Noţiuni de bază ale electrochimiei şi importanţa ei în tehnică. Electroliţi tari. Teoria Debye-Huckel. Potenţialul atmosferei ionice. Activitatea, coeficientul de activitate. Electroconductibilitatea electroliţilor slabi, legile Kohlrausch. Teoria Debye-Huckel- Onsager.
 Pile galvanice reversibile. TEM. Termodinamica elementului galvanic. Noţiuni de potenţial de electrod. Formula lui Nernst. Elemente de concentraţie.
 Teoria lui Arrhenius şi insuficienţele ei. 
 Interacţiunea ion-dipol. Energia de reţea, energia de solvatare. Mecanismul procesului de disociere.

Compuşii carbonilici. Clasificarea. Metodele de obţinere a aldehidelor şi cetonelor alifatice şi aromatice. Structura grupei carbonil, polaritatea şi polarizarea ei. Adiţia nucleofilă: obţinerea compuşilor bisulfitici, cianhidrinelor, hidrazonelor, bazelor Şchiff, oximelor, interacţiunea cu amoniacul. Interacţiunea cu compuşii organomagnezieni (sinteza alcoolilor) şi pentaclorura de fosfor. Reducerea, oxidarea aldehidelor şi cetonelor. Reacţiile Cannizzaro şi Tişcenco. Condensarea aldolică şi crotonică. Reacţiile de substituţie electrofilă în cazul aldehidelor şi cetonelor aromatice.

 Acizii carboxilici. Clasificarea. Metodele de sinteză a acizilor alifatici şi aromatici. Structura grupei carboxil. Asocierea acizilor. Influenţa efectelor I şi M asupra acidităţii. Reacţiile grupei carboxil: obţinerea sărurilor, clorurilor de acil, esterilor, anhidridelor. Proprietăţile derivaţilor funcţionali ai acizilor: interacţiunea cu hidrurile de metale, amoniac, amine şi compuşi organomagnezieni. Reacţii caracteristice acizilor aromatici. Proprietăţile sărurilor: piroliza, electroliza, interacţiunea cu halogenurile de alchil şi acil. Esterii. Mecanismul reacţiei de esterificare. Noţiuni despre lipide. Grăsimile şi acizii constitutivi. Hidrogenarea şi hidroliza grăsimilor. Săpunurile.

  Acizii nesaturaţi: sinteza, proprietăţile chimice. Reacţiile de adiţie. Polimeri pe baza derivaţilor acizilor acrilic şi metacrilic.

 Acizii dicarboxilici. Metodele de sinteză, reprezentanţii mai importanţi. Acidul oxalic, particularităţile lui. Acidul malonic; sinteze cu ajutorul esterului malonic. Acidul succinic: anhidrida şi imida lui.

      Acizii ftalic şi tereftalic. Utilizarea anhidridei ftalice şi a ftalimidei (metoda Gabriel) la sinteze. 
 Hidroxiacizii. Sinteza lor. Atitudinea hidroxiacizilor faţă de temperatură şi agenţii de deshidratare. Acizii tartrici, stereochimia compuşilor cu doi atomi de carbon asimetrici. Formule -treo, - eritro, -mezo. Hidroxiacizii în natură (acidul lactic, malic, citric, acizii tartrici). Acidul salicilic, sinteza lui ( metoda Kolbe).

 Oxoacizii. Acidul acetilacetic, proprietăţile lui. Esterul acetilacetic, proprietăţile, tautometria, echilibrul dinamic. Sinteze cu ajutorul esterului acetilacetic, scindarea cu formare de acizi şi cetone.

1. Ion Ciobanu 
Sinteza şi studiul proprietăţilor fizico-chimice ale 4-hidroxi-3-metoxi-4’-izotiocianatochalconei.
Synthesis and study of physical and chemical properties of the
4-hydroxy-3-methoxy-4'- isothiocyanatechalcone (cond.şt. N.Barbă)

2. Lucia Boguş
Sinteza şi studiul proprietăţilor fizico-chimice ale 4-metoxi-4’-izotiocianatochalconei.
The study of physical and chemical properties of the
4-methoxy-4'-izothiocyanatechalcone (cond.şt. N.Barbă)

3. Bîlici Diana
Sinteza unor 4-(dimetilfenil)tiosemicarbazone.
Synthesis of some 4-(dimethylphenyl)thiosemicarbazones (cond.şt.I.Corja)

4.Sivirean Elena
Transformări chimice pe baza esterilor alchilici ai acidului tartric. Chemical transformations on the basis of alkyl esters of tartaric acid. (cond.şt. Ia.Guţu)

5. Zapanovici Olga 
Transformări chimice pe baza acidului tartric.
Chemical transformations on the basis of tartaric acid.
(cond.şt. Ia.Guţu)

6. Dabija Maria
Sinteza unor compuşi potenţial biologic active pe baza fenilizotiocianaţilor para-substituiţi.
Synthesis of some potentially biologically active compounds on the basis of para-substituted phenylisothiocyanates
(cond.şt. M.Botnaru)

7. Obreja Svetlana
Sinteza unor tiosemicarbazone ale aldehidei salicilice şi derivaţilor ei.
Synthesis of some thiosemicarbazones of salicylic aldehyde and its derivatives.
(cond.şt. I.Corja)

8. Roman Roman
Sinteza şi cercetarea copolimerilor din N-vinilcarbazol plastifiaţi cu derivaţi alchilstirenici.
(cond.şt. Ş.Robu)

Synthesis and investigations of N-vinylcarbazole copolymers plasticized with alkylstyrene derivatives.
9. Pogrebnoi Vsevolod
Sinteza alcaloidului Convolutamydine A din p-nitroanilină.
Synthesis of alcaloid Convolutamydine A from p-nitroaniline.
(cond. şt. Macaev F.)

1. Dolghieru Valeriu. Nitraţi – surse de poluare. Metode cantitative de determinare a acestor specii.
Nitrates – sources of poluation. The cantitative methods of determination of this species. (cond. Şt. Martin M.)
2. Radu Elena
Senzor potenţiometric senzitiv la prezenţa sulfocianurilor.
Thiocyanate-selective membrane electrode. (cond. Şt. Martin M.)
3. Ciolan Stela
Senzor potenţiometric cu matrice PVC pentru determinarea dodecilsulfaţilor.
PVC matrix membrane sensor for potentiometric determination of dodecylsulfate. (cond. Şt. Martin M.)
4. Olăraşu Nicolae
Senzor potenţiometric ce are ca material electroactiv compusul coordinativ al cuprului cu tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei.
Ion-selective electrode based on coordinative complex of copper with thiosemicarbazone 8-quinolinaldehyde. (cond. Şt. Martin M.)
5. Moldovanu Tatiana. Studiul interacţiunii Pd(II) cu derivaţii tiosemicarbazidei.
Study of interaction of the Pd(II) with thiosemicarbazides derivations. (cond.şt. Bulmaga P.)
6. Gaşco Galina.  Studiul reacţiei de complexare a sării de sodiu a acidului  4-fenilsemicarba- zon-1,2-naftochinon-5-sufonic cu ionul Hg(II).
Study of reactions of natrium chloride 4-phenylsemicarbazone-1,2-naphtoquinone-4-sulfuacid with Hg(II). (cond.şt. Şaraevskaia O.)
7. Ţurcan Irina.  Studiul interacţiunii Pt(II) şi Pt(IY) cu derivaţi ai tiosemicarbazidei. 
Study of interaction of Pt(II) and Pt(IY) with thiosemicarbazides derivations. (cond.şt. Revenco M.).
8. Foiu Valentina. Deterninarea spectrofotometrică a Co cu 4-feniltiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei.
The spectrofotometry fixing of cobalt with 4-phenylthiosemicarbazones  8-quinolin- aldehyde.  (cond.şt. Stratulat E.)
9. Lavranciuc Diana.  Aspecte analitice ale reacţiei de complexare a 4-etiltio- semicarbazonei şi 8-chinolinaldehidei cu ioni  de cupru. 
Analytical aspects of the complexation reactions of the 4-etylthiosemicarbazones  8-quinolinaldehyde with copeer(II) iones. (cond.şt. Stratulat E.)
10. Stoleicova Svetlana. Studiul reacţiei de complexare a sării de sodiu a acidului  4-fenilsemicarba- zon-1,2-naftochinon-5-sufonic cu ionul Pb(II).
 Study of reactions of natrium chloride 4-phenylsemicarbazone-1,2-naphtoquinone-4-sulfuacid with Pb(II). (cond.şt. Şaraevskaia O.)
11. Marîi(Ninicu) Victoria. „Implementarea metodelor interactive în cadrul predării chimiei analitice în licee”